Am nevoie de curaj. Mult curaj.  Cam cu totii avem nevoie de el.... Dar inainte de el avem  frica.

  Aproape in fiecare seara o auzeam si o aud pe bunica mea zicand: „Daca mai ajungem si maine, tot e bun”.  Demult, oamenii adormeau cu ingaduinta lui Dumnezeu, pe genunchi rugata. Si adormeau usurati,  ca venea sau nu maine....Ei  nu aveau de dominat lumea si o agenda plina cu rau de facut. Nu aveau miliarde de pierdut. Va dati seama? Am ajuns sa ne rugam de moarte sa ne mai lase o zi, poate mai furam ceva.... De unde curaj, cand traiesti din frica?

  Ti-e frica sa adormi, pentru ca vine ziua de maine. Ti-e frica sa adormi pentru ca e posibil sa nu vina ziua de maine.

Ti-e frica sa ti faci cafeaua pentru ca e posibil sa te electrocutezi, sa mananci pentru ca toate chimichalele sunt in orice aliment ai inghiti, sa-ti duci copilul la scoala pentru ca e foarte probabil sa intre un psihopat cu o mitraliera , sa conduci pentru ca cel mai probabil unul e beat sau altul drogat, sa vorbesti cu sotul pentru ca cel mai probabil va veti certa, sa mergi la doctor ca e foarte posibil sa ai cancer.

    Ti-e frica sa iubesti, asa ca urasti. Sau sa traiesti, si preferi sa mori.  Ne este frica de noi insine. Tu si sufletul nu mai sunteti una. Cum sa ne fie bine cand nici nu suntem intregi?  Ne este frica de orice, mai putin de Dumnezeu.  Cat de lasi suntem!

    Cand ai inchis ultima data ochii fara a te gandi ca maine ai ceva neaparat de facut?  Depinzi.            Depinzi de tot ce misca in jurul tau, si iti place sa fii legat. Esti legat deasupra prapastiei dar ti se pare mai sigur decat sa fii liber, sa poti alege tu, nu restul pentru tine, si sa fii calcat de multimea care e la fel ca tine, si asculta de un dement care striga: Bravo turma! Am spus ca ti se pare mai sigur, dar adevarul e ca ...ni se pare mai usor.

   Oh de cat curaj avem nevoie.....Desi in stadiul in care suntem ca omenire...nu cred ca ne mai ajuta nici el. Poate daca ne-am destepta cu totii intr-o dimineata, in care nu ne-am trezit cu frica ci doar cu gust de libertate. Pentru ca suntem niste fricosi. Si suntem exact cum vor cativa sa fim.O stim, dar ce dulce-i  ignoranta...Si o sa platim pentru asta...

     Nu stiu sa-ti spun ce sau cum sa faci.  Habar nu am nici eu! Dar stiu ca libertatea e scumpa.        Aceasta e curajul. Frica te subjuga.  Am  auzit ca „Daca treci prin iad, mergi inainte.” E unul din citatele mele favorite. O fi ca e scurt...sau ca intr-un mod straniu, ma face ma simt mai in siguranta.  Dar ce sa zic...Daca deschizi televizorul, observi probabil ca suntem aproape de a afla ce-i iadul...Asadar, sa nu uitam sa mergem inainte.  Si hai din cand in cand sa mai vorbim de curaj...Poate sunt unii dintre noi care asteapta sa auda ca nu e uitat.