Intre Iubire si Dumnezeu.....
11:29 PM
Il privesti in ochi si stii ca ai TOTUL chiar langa tine.Iti zambeste iar tu fara sa vrei il imiti.Fiindca langa el simti adierea Raiului.Dar azi ti-a adresat o intrebare.Iar tu stiai ca o sa vina si acest moment.O simpla intrebare:Si?Vii....la Biserica mea?"
Ce faci atunci?Ce faci atunci cand amandoi credeti in Dumnezeu dar in moduri diferite?Ce faci atunci cand ai de ales intre el si restul?Iar la mijloc e Dumnezeu...De fapt, cand telul suprem e Dumnezeu...
Nu.Nu poti sa inchizi ochii crezand ca totul va disparea.Iubirea e puternica.Dar mai puternic decat iubirea, de fapt singurul lucru mai puternic decat ea...e Dumnezeu.
Si Dumnezeule....il iubesti cu toata fiinta ta.Infinitul ti se pare prea putin daca ar fi sa ti-l petreci cu el.Te poti impotrivi familiei tale, te poti lupta cu lumea intreaga...poti orice...dar...
Dar Dumnezeu?El?Cum ramane cu El?
Si iti soptesti..."Ce-ar fi daca?......Ce-ar fi daca as merge la Biserica lui?"Dar 'ce-ar fi' nu e de ajuns.Viata nu sta pe loc.Totul are un timp limita.iar daca nu vrei sa ramai in urma trebuie sa-l respecti.
Acum trebuie sa gandesti.Dar cum?...Cum gandesti, atunci cand deasupra ratiunii sta inima?
Cum alegi cand pe buze ai sarutul lui, iar inima ti-a devenit parca camp de batalie intre credinta ta si credinta lui?
Ce faci?Cum faci?
Incepi sa plangi.Simti ca pierzi tot ce ai fara a te putea impotrivi...Abia acum vezi ca el are 'lumea lui' iar tu 'lumea ta'.Si cu fiecare clipa,ele doua se distanteaza si mai mult, tot mai mult...pana cand...dar nu.Nu vrei si nici nu ai puterea necesara sa te gandesti acum la asta.Ai atatea intrebari, si nici un raspuns...Si dintre toate intrebarile una are un contur atat de grav zugravit in sufletul tau incat nu-ti da pace..."E credinta mea oare cea adevarata?E cea care trebuie pentru a ajunge langa El?E oare....corect drumul pe care merg?"
Si incepi din nou sa-ti pui alte mii de intrebari.Dar te vor duce ele la raspunsurile de care ai tu atata nevoie?
Insa daca Dumnezeu e intrebarea, avem cel putin doua moduri prin care putem afla raspunsul pe care-l cerem.
Biblia si Rugaciunea.
Prima e pentru raspunsuri.A doua e pentru dorinte.Dar amandoua sunt pentru suflet.
Fiindca...trebuie sa recunoastem.Nu exista cale de mijloc.Sau acea cale 'usoara' pe care toata lumea isi pierde timpul cautand-o.Exista doar un drum aici.Drumul tau sau al lui.
Nu stiu daca credinta ta e cea adevarata sau a lui.Dar dupa cum am spus...stiu ca nu exista cale de mijloc.
Sa fim sinceri.Au fost o multime de cazuri in genul acesta.Si de fiecare data unul din cei doi, a lasat totul si a pasit pe drumul celuilalt avand drept garantie speranta ca iubirea dureaza etern.Dar daca iubirea nu dureaza etern?Ce faci cand ramai singura pe un drum pe care nu il cunosti, si cu un Dumnezeu pe care nu il mai zaresti?
De aceea totul e sa-ti stii drumul.Sa stii ce ai.Sa stii ce vrei.Sa-ti amintesti de ce crezi...Si in functie de acestea poti alege.
Poti alege sa pasiti impreuna pe drumul lui(fiindca crezi in acel drum), sau poti sa-l imbratisezi si sa ramai cu promisiunea unei iubiri transformate in prietenie(fiindca calea ta...nu e si a lui).
Insa ar trebui sa tii minte ceva.Dumnezeu nu insufla vise ce nu pot fi indeplinite si nu creeaza situatii fara un scop mai bun pentru tine.Daca nu poti ramane alaturi de el, e poate pentru ca 'el' nu e caela care e al tau.
Religile sunt de ordinul miilor .Dumnezeu e unul.Credinta adevarata e cea din inima ta.Nu cea din fata oamenilor.Iar eu nu cred ca Dumnezeu ne pune piedici atunci cand cel de langa noi e cel cu care trebuie sa invatam ca Iubirea e Dumnezeu.
Fotografie preluata de pe www.deviantart.ro
12 comments
foarte frumos :)
ReplyDeleteai un mod de a scrie ce te tine captivat si nu te lasa pana ce nu termini de citit tot
ceva ce rar am intalnit
multumesc Mihai:)
ReplyDeleteFoarte captivant si interesant sa stii si-mi place pentru ca ma regasesc uneori in ceea ce ai spus si cred cu siguranta ca nu sunt un caz singular, de aceea FELICITARI pentru ca ai reusit sa exprimi intr-un asemenea mod lucruri care de multe ori ne este greu sa le exprimam in cuvinte, tine-o tot asa si succes in continuare;-)
ReplyDeletems ela:)inseamna mult pt mine asta:)
ReplyDeleteMultumesc Daniel:)
ReplyDelete"Dumnezeu nu insufla vise ce nu pot fi indeplinite si nu creeaza situatii fara un scop mai bun pentru tine"
ReplyDeleteThe best.. Felicitari pt ceea ce scrii.. Nu stiu cat e creatie proprie, dar oricum, felicitari!
Ionut,exceptand frazele din ghilimele totul este creatie prprie:)Multumesc:)
ReplyDeletelife for rent :) bucura.te tinere in tineretea ta ! umbla in caile alese de inima ta dar sa stii ca pentru toate Dumnezeu te va judeca
ReplyDeleteAi dreptate Anonim...:) Avem voie sa alegem...dar fiecare alegere va fi judecata de Dumnezeu. Iar cat despre caile alese de inima...trebuie sa stii sigur cui ii apartine inima ta. Daca in inima ta e Dumnezeu, da, atunci asculta de inima. Dar daca nu esti sigur de locul pe care il are Dumnezeu in viata ta....atunci nu o sa stii daca lucrurile pe care le faci sunt corecte.Nu ne opreste nimeni sa ne bucuram de tineretea noastra, atat timp cat tineretea noasta i-o inchinam lui Dumnezeu in ascultarea soaptelor Lui:)
ReplyDeleteCrezi in ceva ce nu stii ce este, si-i dai si credit total gratuit.
ReplyDeleteSa-ti spun Anca povestea religiilor si a credintei in Dzeu: hai sa ucidem adevarul pt a-l tine viu pe Dzeu. nostru, ce l-am faurit noi, end of story.
Si eterna poveste a omului: eu te iubesc pe tine Doamne (minciuna mea frumoasa pentru care as ucide), nu adevarul.
Eu CRED.Iar asta pentru mine..este esenta."Lumea" este un cuvant mare. Si un singur suflet poate fi mai important decat "lumea" . Nu ma cunosti:) Multumesc pentru comentarii:)
ReplyDeleteDe acord, crezi, insa exista credinta desarta (in ceva fals) si credinta in ceva real, aici este marele bai. Candva, nu se stie cand, va trebui sa vezi cu adevart ce este real si ce nu, prin urmare, orice "abonament" din acesta la tot felul de credinte, are in final costul sau (adica o frangere a inimii mai mare sau mai mica).
ReplyDeleteDin experienta mea de viata, iti spun ca oamenii sunt fiinte slabe, ce isi fauresc propriul adevar (ce le convine), si in care sunt capabili sa creada pana in panzele albe.
Mor pentru adevarul meu (a se citi minciuna mea), tocmai pentru ca este a mea.
Una este sa crezi, si alta este sa vrei sa descoperi ce este adevarat si real. Tu de care parte a baricadei zici ca esti ?